Ruga cu putin timp inainte de imbratisarea calaului

Odată un soldat a fost condamnat la moarte. În timp ce era condus pe drumul ce ducea de la închisoare la locul execuţiei, el a văzut un general al armatei călare pe calul său. El a strigat:

- Domnule, aveţi milă de mine.

Generalul a răspuns:

- Nu meriţi să trăieşti.

Şi soldatul a răspuns:

- Domnule, nu cer ceea ce merit, eu cer să aveţi milă de mine.

Această cerere a atins sufletul generalului. El a spus celor care îl însoţeau pe soldat:

- Lăsaţi-l să plece, a fost iertat.

Crestinismul

‎"Mersul la biserica nu te face crestin, tot asa cum mersul la restaurant nu te face sa devii una dintre specialitatile casei. Crestinismul autentic nu este un grup etnic. Nu este un grup rasial. Nu este un club de societate. Nu este ceva care sa scrii pur si simplu pe certificatul de nastere sau pe cartea de identitate. Este vorba de o decizie personala pe care trebuie sa o iei, o decizie din propria vointa... Decizia de a crede ca Dumnezeu te iubeste si are un scop si un plan minunat, extraordinar pentru viata ta, asa cum spune Biblia. Si Dumnezeu atunci incepe sa-ti arate motivul pentru care te-ai nascut si misiunea speciala si aventura pentru care te-a creat de la inceput." Josh McDowell

"Bucuria este steagul care...”

Am auzit despre un decan al unei şcoli din Londra, Anglia, care trebuie să fi fost un om neobişnuit de evlavios. El avea o expresie a feţei foarte bucuroasă. Un copil credea că decanul mergea în fiecare seară în Rai ca să facă rost de această expresie. Într-o zi cineva l-a întrebat pe decan despre motivul pentru care el era aşa de bucuros. El a răspuns cu o afirmaţie uimitoare: “Bucuria este steagul care flutură din castelul inimii tale când Regele este acasă.” Toţi cei ce locuiesc în Londra ştiu că, atunci când Regina Elisabeta este acasă, un steag flutură deasupra Palatului Buckingham.

Bucuria pe care o avea decanul vine din faptul că Hristos era acasă, în inima lui. Ce ziceţi? Este Hristos acasă, în inima ta? Menţii tu o relaţie apropiată cu El? Adu-ţi aminte: Fericirea depinde de împrejurări; bucuria depinde de relaţia noastră cu Isus Hristos.

Alegerea este a noastră. Putem avea bucurie dacă o vrem.

Binecuvântat ca să fii o binecuvântare

Avraam a salvat pe vecinii săi de o alianţă a naţiuni jefuitoare (Gen 14). După victoria miraculoasă, Avraam a refuzat să accepte recompensa de la regele Sodomei. Dacă ar fi acceptat, ştia că din acel moment, el şi familia lui va fi întotdeauna privit ca fiind patronul acelui oraş. În schimb, el a ales să să-şi păstreze poziţia sa în faţa naţiunilor şi să cheme pe aceştia la a-I aduce slavă lui Dumnezeu.

El a adus o zeciuială lui Dumnezeu, un act de închinare (Geneza 14:18-20). Cu Melhisedec ca preot care prezidează, Avraam a fost ca un preot care oferă darul de mulţumire în numele altor naţiuni.
Avraam a fost binecuvântat, în scopul de a fi o binecuvântare pentru neamuri (Gen 12:1-3). Dar scopul merge dincolo de binecuvântarea naţiunilor. Dumnezeu Însuşi este binecuvântat! Melhisedec a recunoscut deschis că Avraam a fost binecuvântat de Dumnezeu. Prin puterea lui Dumnezeu, Avraam a fost o binecuvântare pentru vecinii săi, prin salvarea familiilor prizoniere şi a bunurile lor. Dar rezultatul a fost mai mare deoarece Dumnezeu Însuşi a fost binecuvântat şi laudat! Ascultaţi cuvintele lui Melhisedec: ,,Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului şi al pământului. Binecuvântat să fie Dumnezeul Cel Prea Înalt, care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale!`` (Gen 14:19-20).

Ce învăţăm din întreaga serie de evenimente? Avraam a făcut cunoscut numele lui Dumnezeu prin închinare. Dumnezeu a făcut ca Numele Său să fie slăvit prin puterea Sa răscumpărătoare. Rezultatul a fost o naţiune recunoscătoare, în care Dumnezeu a fost în mod explicit venerat. Astăzi, fii binecuvântat pentru ca sa fii o binecuvântare pentru ceilalţi iar la final numele Său să fie binecuvântat!

Adaptat după Steven C. Hawthorne, The Story of His Glory.

Crucea - lauda mea

Galateni 6:14 "În ce mă priveşte, departe de mine gîndul să mă laud cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!"

Guvernatorul oraşului Hong Kong, Sir John Bowring, a trecut prin Macao, la scurt timp după ce un uragan a distrus catedrala mare de pe o colină frumoasă. Acolo, a văzut crucea veche, înălțată deasupra ruinelor. Această scenă l-a inspirat să scrie frumosul poem:

Mă laud cu crucea lui Hristos,

Care se înalţă deasupra ruinelor timpului;

Toată lumina istoriei sfinte

Străluceşte în jurul ei.

Urgie şi binecuvântare, durere şi bucurie

Sunt sfinţinte la cruce;

Acolo găsim pace neîntrecută,

Bucurii care dăinuie mereu.

Rugaciunea uneste inimi

“Prin rugăciune putem transfera din inima noastră toată durerea umană şi tristeţe, toate conflictele şi agoniile, toată foamea, singurătatea şi mizeria, nu din cauza unor mari capacităţi psihologice sau emoţionale, ci pentru ca inima lui Dumnezeu a devenit una cu a noastră”. Henri Nouwen

Surpriza: specialitatea Lui

Surpriza este o metafora pentru raspunsul lui Dumnezeu la durerea Pamantului. Dumnezeu surprinde pe toata lumea la nasterea lui Mesia. Evreii asteptau un print, voinic, frumos, gata de a aduna o armată şi sa infranga pe uraciosii de romanii. Dumnezeu a trimis un copil din familia unui tamplar sarac. Surpriza!